Cele mai importante 10 învățături ale lui Buddha

Buddha a fost un filozof, mediator, profesor spiritual și lider religios, care este creditat drept fondatorul budismului. S-a născut ca Siddhartha Gautama în India în anul 566 î.Hr. într-o familie aristocratică, iar când avea 29 de ani, a părăsit confortul casei sale pentru a căuta sensul suferinței pe care o vedea în jurul său. După șase ani de greoi antrenament yoga, a abandonat calea auto-mortificării și a stat în meditație atentă sub copacul Bodhi.

În luna plină a lunii mai, odată cu răsăritul stelei de dimineață, Siddhartha Gautama a devenit Buddha, cel Trezit. Buddha a rătăcit câmpiile din nord-estul Indiei încă 45 de ani, învățând calea sau Dharma, așa cum își dăduse seama în acel moment în jurul său, a dezvoltat o comunitate de oameni atrași din fiecare trib și aruncat devotat practicării drumului său. În zilele noastre este venerat de majoritatea școlilor budiste ca fiind cel iluminat care a scăpat de ciclul nașterii și renașterii care transcende karma

Principalele sale învățături se concentrează pe înțelegerea sa în Duca, adică suferință și în Nirvana, care înseamnă sfârșitul suferinței. A avut o influență uriașă, nu numai în Asia, ci și în întreaga lume. Așadar, iată cele 10 lecții de viață pe care le putem învăța de la Buddha

Numărul unu exersează calea de mijloc

Buddha spune că rădăcina suferinței este dorința. siddhartha gautama și-a petrecut restul vieții reflectând asupra celor patru adevăruri nobile.

• Există suferință
• Cauza suferinței sunt dorințele noastre.
• Soluția suferinței noastre este să ne eliberăm de dorințele noastre
• Calea nobilă în opt puncte care ne conduce spre eliberarea noastră de suferință.

Și-a dat seama că viața era departe de a fi perfectă, iar oamenii încearcă adesea să se distragă de la realități căutând atașamente materiale precum bogăția, faima și onoarea. A avut șansa să experimenteze acest lucru în mod direct, fiind născut într-o familie foarte bogată. Înainte de iluminare, a ieșit pentru prima dată din palatul său și a văzut cele trei realități dure: sărăcia, boala și moartea.

Îmbrățișând asceza, el a încercat mai târziu să scape de suferințele interne, lipsindu-se de orice confort și nevoie materiale. Cu aceasta, s-a îmbolnăvit foarte mult și și-a dat seama că asceza lui nu l-a scutit de dorințele și suferința sa. Prin urmare, el ne spune că trebuie să ne străduim pentru calea de mijloc a vieții dintre lux și sărăcie extremă, un echilibru între excedent și privarea de lucrurile pe care le dorim. Pentru a practica calea de mijloc, trebuie să se elibereze de dorințele sale. Trebuie să sărbătorim ideea de suficient și să îmbrățișăm un stil de viață mai echilibrat și mai durabil, care să îmbrățișeze plăcerile existenței, mai degrabă decât cele ale consumului.

Asistenta Brawny, o asistentă australiană care s-a concentrat pe îngrijirea persoanelor cu boli terminale, spune că unul dintre regretele comune ale unei persoane pe moarte este că aș fi vrut să nu fi muncit atât de mult. Avem tendința de a pierde prea mult din timpul nostru urmărind lucruri care sunt ușor de folosit, primind cele mai recente gadgeturi, dorim să obținem o nouă poziție, vrem să facem cinci cifre în contul nostru bancar. Dar după ce am primit toate aceste lucruri, încă ne dorim mai mult sau, din păcate, că nu părem mulțumiți de ele. Când echivalăm fericirea noastră cu obținerea a ceea ce ne dorim, nu vom fi niciodată fericiți și vom suferi în fiecare zi.

Numarul doi adoptă viziunea corectă, conform lui Buddha. Nu te supara pe oameni sau pe situatii. Ambii sunt neputincioși fără reacția ta. The Buddha ne cere să adoptăm viziunea corectă, să fim mai filozofici cu privire la opiniile pe care le avem pentru a deveni conștienți de ceea ce gândim și apoi să ne investigăm mai profund de ce gândim ceea ce gândim. Numai atunci putem ști cum gândurile sunt adevărate, false sau confuze. Gândurile noastre ne afectează profund deciziile și relațiile zilnice și am lua decizii mai bune în toate aspectele vieții noastre dacă am fi mai clari cu privire la bazele propriei noastre gândiri. 

Problema cu noi este că avem tendința de a reacționa rapid. Două lucruri care se întâmplă în jurul nostru.

Stephen Cov, în cartea sa „Cele șapte obiceiuri ale oamenilor extrem de eficienți”, numește asta regula de viață 90 10. Viața este de 10%. Ce se întâmplă cu noi la 90% cum reacționăm la el? Imaginați-vă că, înainte de a merge la serviciu, călătoriți pe bicicleta copilului dvs. pe alee. Copilul tău aleargă să te ajute să-ți ceri scuze, dar în schimb îi țipi, spune-i cuvinte destul de rele pentru a fi auzit de soția ta care iese afară și îți spune să-ți privești gura. Începi o ceartă cu soția ta, care sfârșește prin a-ți pierde autobuzul de dimineață sau aproape să te accidentezi pentru că conduci prea repede pe drum. Apoi, când ajungi la serviciu cu 15 minute întârziere, devii neproductiv pentru ziua respectivă pentru că ești încă supărat.

Liderul echipei tale te mustră și, din cauza a ceea ce s-a întâmplat dimineața, țipi la el. Vii acasă cu suspendare de probă.

Un tratament rece de la familia ta și o zi acră. Imaginați-vă alternativ că atunci când v-ați împiedicat, v-ați ridicat, ați informat încet, apoi ați dat copilului și ați spus: „Aveți grijă”

Data viitoare, nu uitați să păstrați bicicleta în garaj. Nu veți începe un argument inutil care nu poate rezolva ceea ce sa întâmplat de fapt. Nu veți pierde autobuzul și nici nu vă grăbiți în trafic și veți prelua controlul asupra zilei. Putem fi fericiți dacă devenim proactivi, nu reactivi la ceea ce ni se întâmplă. Trebuie să avem o vedere corectă a lucrurilor pe care le putem alege întotdeauna să nu fim afectați de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ci să folosim ceea ce avem în jurul nostru spre propria noastră creștere.

Numarul trei creează Karma bună

În cuvintele lui Buddha, voința mentală, Oh, călugări, eu o numesc karma, dacă voiai că cineva acționează prin trup, vorbire sau minte. În budism, Karma înseamnă doar acțiuni din propria voință. Nu toate acțiunile ca voință. Deoarece acțiunile pot fi relativ bune sau rele, deci și karma rezultată va fi bună sau rea. Karma bună va duce la rezultate bune pe karma proastă. Rezultate rele în viață Voința este un concept mai complex în filozofiile orientale decât în ​​cele occidentale, care definește voința ca o facultate independentă de emoții și rațiune. În filozofiile orientale, voința este cel mai important factor în determinarea karmei. Este ceea ce determină calitatea etică a acțiunii. Este un impuls și un impuls mental care ne împing în direcția unei anumite experiențe. 

Voința este ceva la răscrucea dintre emoție și rațiune. Voința rea ​​se bazează pe o atitudine proastă sau pe o intenție rea și pentru a evita o karma proastă, trebuie să ne aliniem acțiunile la atitudini și intenții pozitive.

Cu alte cuvinte, trebuie să lucrăm mai întâi asupra atitudinilor și intențiilor noastre pentru a fi curați în gândurile și sentimentele noastre, deoarece intențiile vor duce la acțiunile noastre și pot avea consecințe mari în viața noastră. Trebuie să lucrăm asupra noastră în prezent pentru a ne construi un viitor mai bun, deoarece ceea ce am făcut în trecut are ecouri în prezent. Ceea ce facem acum are ecouri în viitor. Dacă nu studiem bine pentru un examen, este posibil să eșuăm. Dacă dormim în termenele limită și amânăm îndeplinirea sarcinilor noastre, s-ar putea să întârzie. Dacă mâncăm prea mult, s-ar putea să suferim de boală în viitor. Dacă ne răsfățăm cu fumatul și alcoolul, s-ar putea să ne străduim să renunțăm la ei în anii următori.

Dar amintiți-vă, dacă alegem să depunem mai mult efort astăzi, atunci suntem siguri că vom depăși greșelile noastre din trecut. Dacă noi, de exemplu, alegem să studiem mai bine începând de acum, putem să ne realizăm în continuare munca de vis sau să absolvim cursul pe care îl iubim, chiar dacă acest lucru ar dura mai mult decât ne-am planificat. Dacă alegem să planificăm un plan, cum vom echilibra modul în care prioritățile și volumul nostru de muncă, atunci putem termina și să fim mai buni la locul nostru de muncă. Dacă alegem să începem exercițiile fizice, putem trăi mai sănătos decât suntem acum. Nimic nu este scris în piatră.

Trecutul nostru nu ne definește și ceea ce facem astăzi ne poate modela prezentul și viitorul. Cu toate acestea, pentru a face schimbările corecte este nevoie de efort. Iar acest efort nu va avea efecte veșnice decât dacă provine dintr-o atitudine bună și intenții bune sau, cu alte cuvinte, dintr-o profundă compasiune față de noi înșine și de ceilalți.

Numărul patru Trăiește fiecare zi ca și cum ar fi ultima ta, spune Buddha, fă astăzi cu ardoare ceea ce trebuie făcut. 

Cine ştie. Mâine vine moartea. Budismul crede că viața este un ciclu de naștere și renaștere, iar scopul nostru ar trebui să fie să ne eliberăm de acel ciclu de suferință. Problema este că avem tendința să credem că avem tot timpul din lume. Ne depunem toate eforturile într-un mâine care s-ar putea să nu vină. O sa incep sa fac sport maine. Îmi termin treaba mâine. O sun pe mama mâine. Îmi voi cere iertare mâine, iar aceasta este o realitate cu care trebuie să ne confruntăm. Dacă învățăm să vedem că fiecare zi ar putea fi ultima. Vom trăi cu ardoare în fiecare zi, făcând pace cu toată lumea, făcând ceea ce putem face astăzi și dormi liniștiți noaptea știind că ne-am trăit ziua la maxim. De aceea este important să-ți începi ziua, chiar prin practicarea meditației mindfulness. De exemplu, atunci când vă concentrați pe inspirație și expirare, aveți o experiență directă a impermanenței. Când meditezi la poveștile tale dureroase și triste, ai o experiență directă a suferinței. Te motivează să trăiești momentul în care mănânci.

Mănâncă când citești. Citiți când vă faceți treaba sau la școală. Faceți-vă sarcinile cu concentrare. Când conduceți mașina, conduceți mașina când sunteți cu cineva, petreceți acel moment cu ei. Acest lucru vă permite să vă îndepărtați de trecut și viitor și să trăiți în momentul prezent pentru a fi acolo unde vă aflați chiar acum.

Numărul cinci lucrurile mari sunt rezultatul unor mici obiceiuri bune. 

Buddha ne învață picătură cu picătură. Oala cu apă este doborâtă? La fel, nebunul care o adună încetul cu încetul se umple de rău. La fel, înțeleptul adunând-o încetul cu încetul, se umple de bine. Abordarea budistă a binelui și a răului este foarte practică. Răul ne poate conduce pentru o vreme la fericire, dar toate sunt rele. Acțiunile împreună se vor coace în cele din urmă și ne vor duce la boală și experiențe proaste. Deci, în timp ce putem suferi din când în când. Chiar dacă suntem buni, toate acțiunile noastre bune se vor coace în cele din urmă și ne vor conduce la adevărata fericire și bunătate. Potrivit Jurnalului European de Psihologie Socială, este nevoie de 18 până la 254 de zile de exercițiu și practică constantă pentru a dezvolta un nou obicei pe orice abilitate pe care doriți să o învățați.

Poți începe oricând astăzi. Nu puteți face mișcare pentru o zi și presupuneți imediat că veți fi mai sănătos dintr-o dată, începând cu lucruri mici, cum ar fi trecerea la alternative mai sănătoase de mâncare, mersul plin de viață sau trezirea dimineața devreme pentru a vă întinde în același mod. Ce aveți un obicei prost pe care doriți să îl schimbați? Poți începe oricând mic.

Dr. Nora Volkow, co-director la NI H, este Institutul Național pentru Abuzul de Droguri, sugerează că primul pas este să devii mai conștient de obiceiurile tale, astfel încât să poți dezvolta strategii pentru a le schimba. Puteți începe prin a evita locurile care vă declanșează viciul, cum ar fi diminuarea timpului în pub-uri. Sau încercați să treceți la alternative mai sănătoase. Alegerea popcornului nesărat peste o pungă de chipsuri de cartofi sau gumă de mestecat pentru a ajunge la o țigară. Nu contează dacă eșuezi. Uneori, asta face parte din învățare.

Numărul șase. Arată-ți înțelepciunea în tăcere. 

Buddha ne spune că nu, din râuri, în crăpături și în crăpături, cei din canale mici curg zgomotos marele flux tăcut. Orice nu este plin face zgomot. Orice este plin este liniștit. El credea că întotdeauna există un timp pentru a vorbi și a asculta. Dacă cineva trebuie să vorbească, trebuie să vorbească numai atunci când are de gând bine și este doar drăguț și adevărat. Dar trebuie învățat să asculte mai mult, recunoscând că nu știm totul, el merge împotriva zgomotului inutil sau a celor care judecă arbitrar și cu părtinirile lor în informația digitală de astăzi. Ori de câte ori parcurgem prin rețelele sociale, ne este ușor să cădem în fake news. Uneori chiar ne justificăm convingerile greșite cu un videoclip YouTube sau un singur articol. Puțină cunoaștere este periculoasă, deoarece presupunem că există un răspuns ușor că orice altă întrebare este invalidă, că suntem singurii care știm adevărul. Se numește paradoxul înțelepciunii.

Luați, de exemplu, marele Albert Einstein când a spus: Cu cât înveți mai mult, cu atât ești mai expus la ceea ce nu știi Buddha ne amintește că cei înțelepți ascultă pentru că recunosc că există lucruri pe care le nu stiu. Puținele cunoștințe sunt periculoase, deoarece s-ar putea să fiți atât de convins de părerea voastră, încât nu ați reușit să priviți adevărul, deoarece concediați cu ușurință alte persoane.

Se poate împărtăși înțelepciunea și poate învăța de la altul ascultând și angajând un dialog sănătos.

Numărul șapte, dacă într-un conflict, alege compasiune 

conform lui Buddha. Ura nu este niciodată potolită de ură în această lume doar prin non-ura. Este ura potolită? Chiar și Siddhartha Gautama a experimentat discriminarea și suferința. A fost uneori abuzat și a trebuit să treacă printr-o călătorie grea pentru a-și construi moștenirea. De asemenea, alți lideri celebri precum Martin Luther King Jr și Mahatma Gandhi, care au susținut amândoi acțiuni nonviolente care au dus la schimbări societale în țările lor corespunzătoare, au fost victime ale cuvintelor rele, ale discriminării și ale neîncrederii. Budismul ne învață că ciclul violenței, al urii, al abuzului și al răzbunării nu poate fi oprit niciodată cu ură. Când cineva te insultă pe tine și pe tine și se întoarce, uneori se întoarce mai rău. Când cineva dă cu pumnul și noi lovim înapoi, mergem acasă cu mai multe vânătăi și răni. Nonviolența nu înseamnă doar să te lași hărțuit sau agresat. Este o modalitate de a te proteja de rele și mai mari. Luați, de exemplu, când sunteți agresat de un coleg de clasă sau de un coleg. Atâta timp cât nu te simți amenințat fizic. Împuterniciți-vă mai întâi. Amintește-ți de bunătatea ta, dar cuvintele lor nu te pot răni niciodată.

Și, deși puteți face greșeli, puteți continua să încercați. Amintiți-vă, bătăușul dorește să vă simțiți furioși și neputincioși, deoarece și ei se confruntă cu ceva rău în propria lor viață. Unele soluții practice includ atunci când se apropie un agresor, numărați de la 1 la 100 pentru a vă relaxa. Sau poate ai putea să te îndepărtezi. Sau, dacă te insultă, alătură-te, insultă-te și râde cu el. Atunci pleacă. Sau îi poți privi cu compasiune și să fii drăguț cu ei. Fă ceva în privința asta. Nu-l păstrați și nu vă ascundeți de el.

Poate că solicitarea de ajutor din partea autorităților ar putea ajuta, mai ales dacă agresiunea devine gravă sau implică agresiune fizică sau abuz. Meditând asupra propriei talente vă permite să vedeți că sunteți mai mult decât ceea ce spun ei.

Numarul opt 

Alege prietenii pentru calitate peste cantitate, conform Buddha.

Prietenia admirabilă, tovărășia admirabilă, camaraderia admirabilă este de fapt întreaga viață sfântă. Când un călugăr are oameni admirabili ca prieteni, însoțitori și tovarăși, se poate aștepta ca el să dezvolte și să urmeze calea nobilă în opt ori. Buddha ne amintește că este mai bine să cauți părtășie cu nobili decât să ne asociem cu tovarăși răi. Buddha recunoaște că viața nu este o călătorie solitară pe drumul în care întâlnim mulți oameni, dar nu fiecare dintre acești oameni sunt influențe bune pentru noi. Unele obiceiuri proaste sunt dezvoltate din cauza presiunii negative a colegilor din experiențele noastre, când suntem bogați sau în prosperitate, când suntem faimoși sau oamenilor binecunoscuti le place să fie în preajma noastră. Dar când avem nevoie de sprijin, găsim mai puțini prieteni la care să mergem. Putem lua decizia de a alege oamenii care ne pot influența să fim mai buni, buni prieteni ai celor care te conduc spre bine, spre virtute, să-ți dezvolți bune obiceiuri și nu pe cei care te lasă în rătăcire care te împing două vicii. Este mai bine să ai câțiva prieteni care te susțin și au grijă cu adevărat și care lucrează cu tine pentru o viață mai bună

Numarul noua. Fii generos. 

În cuvintele lui Buddha. De la o singură lumânare pot fi aprinse mii de lumânări. Durata de viață a lumânării nu va fi scurtată. Fericirea nu scade niciodată dacă este împărtășită. Buddha a subliniat întotdeauna cum generozitatea și ajutorul reciproc pot crea o mare schimbare în lume. Potrivit diverselor cercetări, există un efect de undulă al bunăvoinței. La fel cum furia sau frica pot fi transmise altora. La fel și un simplu act de bunătate un simplu zâmbet către cineva conspira să lucreze mai bine.

Un gest de compasiune poate fi transmis unei alte persoane. Când ajuți pe cineva să-și ducă cumpărăturile, ar putea fi inspirat să deschidă o ușă pentru un străin. Acel străin ar fi inspirat să transmită acel act de bunătate oferind un prânz unui coleg sau asistând o persoană în vârstă de peste drum. Din acel simplu act de bunătate pot izvora multe lucruri. Buddha, însă, mai întâi ne cere să avem grijă de noi înșine. Nu poți da ceea ce nu ai. S-ar putea să vrei cu adevărat să ajuți oamenii până la punctul de a te epuiza pentru că ți-ai spart limitele sau pentru că nu-ți dai timp să mănânci sau să dormi, iar apoi te îmbolnăvești sau te arde. Atunci nu ai putea oferi ajutor nimănui altcuiva. Este important să ai grijă de tine pentru a trăi sănătos, să-ți acorzi timp pentru meditație. Degetul de la picioare. 

Cereți sprijinul altor oameni, pentru că numai așa puteți oferi puterea și iubirea pe care le aveți în voi

Numărul 10  În citatul nostru final, Buddha spune că tu trebuie să te străduiești singurul punct al lui Buddha în acest sens

toate aceste lecții de viață pe care ni le-au dat Buddha și menite să ne învețe că putem fi a Buddha, de asemenea. Putem fi, de asemenea, iluminați, dar numai dacă alegem să trăim acest budism. Învățarea zilnică a lui Buddha care au venit după el și a dezvoltat budismul poate fi o sursă de inspirație și un ghid pentru noi toți. În acest moment, putem simți că viața este fără speranță. S-ar putea să ne găsim datorii nefericiți și slujba noastră ne luptă cu familia și prietenii. S-ar putea să simțim că viața este deja prea grea pentru noi. Buddha ne amintește că schimbarea începe cu noi. Ar trebui să preluăm controlul asupra vieților, nu să lăsăm în seama destinului sau a cerului. Luptă bine și nu renunța ușor.

• Vedere corectă
• Rezolvare corectă
• Vorbire corectă
• Acțiune corectă
• Mod de trai corect
• Efort corect
• Mindfulness corect
• Concentrare corectă

este ceva ce putem începe să cultivăm. Mai mult după obiceiurile pe care le construim, putem citi întotdeauna mai multe cercetări. Și sperăm împreună să realizăm eliberarea din viața suferinței sau a nirvanei, că Buddha ne va călăuzi și pe noi.